N-am facut nici o mamaliga!

posted in: Generale, Nutritie | 0

polenta-920267_1920

Imi place mamaliga. Desi nu e un aliment foarte bogat in nutrimente, daca malaiul e bun si mamaliga este minunata. Ea nu este prea generoasa cu vitaminele dar langa ea se pot pune multe legume ca sa o completeze.

Intr-o zi mi-am propus, dupa mult timp, sa fac o mamaliga. Cu ani in urma parca faceam mai des. Faceam si pizza cu blat de mamaliga si era minuanta. Dar nu stiu cum, nu mai facusem de mult. Langa o tocanita de legume cu multa ceapa si ardei gras ar fi mers minunat. De obicei ce ramane tai felii si a doua zi o rumenesc in cuptor cu diverse topinguri. Merge si cu dulceata daca nu ati incercat. Zis si facut, ma caut prin dulapuri sa vad daca mai am malai. Nu gasesc. Asa ca dau o fuga sa cumpar. Pare ca nu mai facusem asta chiar de multisor, caci la raionul de fainuri nu mai recunosc nici un ambalaj. Toate pungile (de plastic, evident, ceea ce nu-mi convenea) contineau un soi de malai degerminat, cu granulatie extrem de fina. Mie nu-mi place malaiul fin. Ador o mamaliga mai aspra, asa mai ca la tara. Malai digerminat!??!!. Stand la raft ma intrebam de ce trebuie sa scoti germenenle din bob? Ce-or face astia cu germenele? Si continui sa ma intreb, ca nu am gasit raspunsul.

Eu stiu ca  “Malaiul (faina de porumb) se obtine prin macinarea boabelor de porumb. In functie de procedeul folosit la macinare, se cunosc trei tipuri:

–                     malaiul grisat (extra) care are granule mari, peste 1500 microni, de culoare galbena portocalie, fara urme de tarate;

–                     malaiul superior, cu granule mai mici de 1500 microni, de culoare galbena sau galbena portocalie, cu usoare urme de tarate;

–                     malaiul obisnuit, de culoare galbuie, cu urme de tarate.”

De pe un site de morarit am extras si asta:…”se obtine un malai grisat degerminat de calitate prin zdrobirea boabelor de porumb astfel incat germenele(embrionul),varful bobului si parti din invelis sa se detaseze de endosperm. La operatia de macinare ajung doar crupele din boabele de porumb rezultate din degerminare si nu boabele intregi. Malaiul astfel obtinut nu prezinta urme de tarate, are o granulatie uniforma,o culoare aurie…”

Malaiul grisat a castigat piata deoarece fierbe repede (fiind fara continut de tarate), nu face cocoloase sau chiar daca face se desfac repede, mamaliga este mai fina. Numai ca, pana in ultima perioada, malaiul continea si germenele. El si coaja (taratele) fiind partile cele mai bogate in nutrimente (micronutrienti). Oricum malaiul si in general porumbul, nu e un aliment de care sa se faca exces in alimentatie. Pentru ca se digera destul de greu, este lipsit de vitamina PP printre altele, deci consumat excesiv poate duce la pelagra sau alte afectiuni generate de carente de micronutrienti. Porumbul a fost adus pe continentul nostru fara a fi insotit si de retetele de prelucrare prealabile gatirii pentru a-l face usor digerabil si a putea extrage din el maximul de elemente necesare. Asa ca mamaliga noastra e bine sa fie alternata cu alte tipuri de carbohidrati mai prietenosi. In aceste conditii ma intrebam ce-mi mai poate oferi un malai grisat (lipsit de tarate) si digerminat pe deasupra? Probabil doar amidon. Pana la urma am luat o punga pentru ca oricum nu aveam de ales, toate malaiurile de pe raft erau de acelasi tip, doar brandul era diferit.

Am ajuns acasa si m-am apucat de facut mamaliga. Stiu sa fac mamaliga, am facut de nenumarate ori,. Din toate tipurile de malai, si pripita si nepripita, cum vreti. Numai ca am avut o surpriza! Mamaliga s-a transformat intr-o clisa, un fel de apret mai gros, galben, care nu dorea cu nici un chip sa se desprinda de pe ceaun, semn ca e gata. Devenea din ce in ce mai lipicioasa si mai dubioasa. In final m-am plictisit si am luat-o de pe foc. Am gustat pasta, ca mamaliga nu puteam sa numesc mazga aia! Nu avea nici un gust. Groaznica! Groaznica! Am aruncat-o la gunoi. Mamaliga asta, sau ce era nu era comestibila.

20160215_130345

Malaiul am decis ca nu-l pastrez, o sa caut la alte magazine un malali de alt tip (sper sa se mai gaseasca!). Dar m-am gandit ca e pacat sa-l arunc la lada de gunoi si l-am dus afara, l-am presarat pe jos, pe o fasie de ciment, langa campul din fata casei. Acolo mai las paine sau alte alimente pentru pasari, soricei de camp, furnici sau alte jivine. Resturi care dispar destul de repede. De data aceasta malaiul zace neatins, de mai bine de 3 saptamani! Nici o jivina, nu ca nu s-a atins de el, nici nu s-a apropiat. Culmea e ca nici ploaia nu l-a spalat ci s-a intarit ca o crusta si pare ca nu e biodegradabil. Cineva a calcat pe el si si-a lasat amprenta talpii in el. Atat!

Probabil ca si malaiul, asa cum e si faina alba, este tratat cu diverse substante insecticide, anti-rozatoare, anti-mucegai, anti-ce mai vreti, e prelucrat extragandu-se tot ce se paote din bobul ala pentru alte industrii, ramanand faina asta goala, toxica, oribila. Un deseu! Din pacate, mamaliga, asa zisa, obtinuta, probabil ca era numai buna daca aveam de tencuit un perete.

20160215_130404

Este trist. Pentru ca solutiile noastre sunt putine. Pentru ca cei mai multi nu-si pot permite o alternativa. Iar cei mai tineri nici nu o cauta, pentru ca neavand un termen de comparatie, o sa creada ca mamalaiga arata ca o clisa lipsita de orice gust, ca gustul adevarat al carnii de pui este cel de avicola, ca iaurtul de la mamaie probabil ca e struicat pebntru ca e mai acru si nu e cremos, ca siropul de la tara sau sucurile din fructe si legume proaspete nu sunt bune ca nu au acelasi gust ca cele imbuteliate…. Liasta e mare si deznodamantul nu e cel mai fericit. Tinerii nostri sunt din ce in ce mai bolnavi…

Eu nu sunt genul fatalist si sunt convinsa ca lucrurile pot deveni mai bune pentru fiecare, daca fiecare dintre noi e corect informat, daca fiecare va constientiza cat de importanta e alimentatia pentru sanatate si va incepe sa aleaga produse bune in detrimentul celor muuult prea prelucrate care ofera confortul prepararii aproape instant. Taranul a lasat ogorul, gradina, staulul  si moara si a fugit la oras sa faca bani. In loc au crescut fabrici care sa-i tina locul si sa-l hraneasca cu pseudoalimente. Astfel taranul a devenit un orasean absorbit de caruselul goanei dupa bani. Da, are apa curenta si WC in casa, caldura si apa calda. Dar cu banii castigati cu stress si oboseala va plati tratamente pentru neuronii distrusi si pentru a trata ce-i produc alimentele ultra-procesate. La un moment dat ceva trebuie sa se schimbe, in noi, in comportament, in prioritati…

Daca ti-a placut, posteaza articolul pe reteaua ta sociala!
  •  
  •  
  •  
  • 1
  •  
  •  
  •  
  •  

Leave a Reply